poučovatCzech conjugation
“to instruct, to lecture, to preach”/[ˈpou̯t͡ʃovat]/
Aspect partner: poučit
present
| 1st person singular | poučuji, poučuju |
|---|---|
| 2nd person singular | poučuješ |
| 3rd person singular | poučuje |
| 1st person plural | poučujeme |
| 2nd person plural | poučujete |
| 3rd person plural | poučují, poučujou |
imperative
| 2nd person singular | poučuj |
|---|---|
| 1st person plural | poučujme |
| 2nd person plural | poučujte |
Other forms
- poučitperfective
- poučovatinfinitive
- poučovatiinfinitive
- poučovánínoun-from-verb
- poučujemasculine · present · singular
- poučujícfeminine · neuter · present · singular
- poučujíceplural · present