nařizovatCzech conjugation
“imperfective of nařídit”/[ˈnar̝ɪzovat]/
present
| 1st person singular | nařizuji, nařizuju |
|---|---|
| 2nd person singular | nařizuješ |
| 3rd person singular | nařizuje |
| 1st person plural | nařizujeme |
| 2nd person plural | nařizujete |
| 3rd person plural | nařizují, nařizujou |
imperative
| 2nd person singular | nařizuj |
|---|---|
| 1st person plural | nařizujme |
| 2nd person plural | nařizujte |
Other forms
- nařizovatinfinitive
- nařizovatiinfinitive
- nařizovánínoun-from-verb
- nařizujemasculine · present · singular
- nařizujícfeminine · neuter · present · singular
- nařizujíceplural · present