značit
/[ˈznat͡ʃɪt]/
Czechverb
Definitions
- 1.to mark
- 2.to mean
Synonyms & related words
Etymology
Inherited from Proto-Slavic *značiti.
Forms
- označitperfective
- značitinfinitive
- značitiinfinitive
- značenínoun-from-verb
- značímfirst-person • indicative • singular
- značímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- značmefirst-person • imperative • plural
- značíšindicative • second-person • singular
- značíteindicative • plural • second-person
- značimperative • second-person • singular
- značteimperative • plural • second-person
- značíindicative • singular • third-person
- značíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- značemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- značícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- značíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:značit, značiti
| I | značím |
| we | značíme |
| you (sg) | značíš |
| you (pl) | značíte |
| he/she/it | značí |
| they | značí |
I
značím
we
značíme
you (sg)
značíš
you (pl)
značíte
he/she/it
značí
they
značí