uvádět
/[ˈuvaːɟɛt]/
Czechverb
Definitions
- 1.imperfective form of uvést
Forms
- uvádětinfinitive
- uvádětiinfinitive
- uváděnínoun-from-verb
- uvádímfirst-person • indicative • singular
- uvádímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- uvádějmefirst-person • imperative • plural
- uvádíšindicative • second-person • singular
- uvádíteindicative • plural • second-person
- uvádějimperative • second-person • singular
- uvádějteimperative • plural • second-person
- uvádíindicative • singular • third-person
- uvádějíindicative • plural • third-person
- uvádíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- uvádějemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- uvádějícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- uvádějíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:uvádět, uváděti
| I | uvádím |
| we | uvádíme |
| you (sg) | uvádíš |
| you (pl) | uvádíte |
| he/she/it | uvádí |
| they | uvádějí, uvádí |
I
uvádím
we
uvádíme
you (sg)
uvádíš
you (pl)
uvádíte
he/she/it
uvádí
they
uvádějí, uvádí