spatřovat
/[ˈspatr̝̊ovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to see
No etymology recorded for this word.
Forms
- spatřitperfective
- spatřovatinfinitive
- spatřovatiinfinitive
- spatřovánínoun-from-verb
- spatřujifirst-person • indicative • singular
- spatřujucolloquial • first-person • indicative • singular
- spatřujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- spatřujmefirst-person • imperative • plural
- spatřuješindicative • second-person • singular
- spatřujeteindicative • plural • second-person
- spatřujimperative • second-person • singular
- spatřujteimperative • plural • second-person
- spatřujeindicative • singular • third-person
- spatřujíindicative • plural • third-person
- spatřujoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- spatřujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- spatřujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- spatřujíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:spatřovat, spatřovati
| I | spatřuji, spatřuju |
| we | spatřujeme |
| you (sg) | spatřuješ |
| you (pl) | spatřujete |
| he/she/it | spatřuje |
| they | spatřují, spatřujou |
I
spatřuji, spatřuju
we
spatřujeme
you (sg)
spatřuješ
you (pl)
spatřujete
he/she/it
spatřuje
they
spatřují, spatřujou
Full conjugation of spatřovat →