rezonovat
/[ˈrɛzonovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to resonate, to resound
Synonyms & related words
Related words (1)
Etymology
From Latin resonō + -ovat.
Forms
- rezonovatinfinitive
- rezonovatiinfinitive
- rezonovánínoun-from-verb
- rezonujifirst-person • indicative • singular
- rezonujucolloquial • first-person • indicative • singular
- rezonujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- rezonujmefirst-person • imperative • plural
- rezonuješindicative • second-person • singular
- rezonujeteindicative • plural • second-person
- rezonujimperative • second-person • singular
- rezonujteimperative • plural • second-person
- rezonujeindicative • singular • third-person
- rezonujíindicative • plural • third-person
- rezonujoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- rezonujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- rezonujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- rezonujíceplural • present
- -past • plural
- resonovatalternative
Conjugation
Infinitive:rezonovat, rezonovati
| I | rezonuji, rezonuju |
| we | rezonujeme |
| you (sg) | rezonuješ |
| you (pl) | rezonujete |
| he/she/it | rezonuje |
| they | rezonují, rezonujou |
I
rezonuji, rezonuju
we
rezonujeme
you (sg)
rezonuješ
you (pl)
rezonujete
he/she/it
rezonuje
they
rezonují, rezonujou
Full conjugation of rezonovat →