retnice
[ˈrɛtɲɪt͡sɛ]nounCzech
Meanings
- 1labial (consonant)
Declension
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | retnice | retnice |
| Genitive | retnice | retnic |
| Dative | retnici | retnicím |
| Accusative | retnici | retnice |
| Vocative | retnice | retnice |
| Locative | retnici | retnicích |
| Instrumental | retnicí | retnicemi |
Origin
From retný (“labial”) + -ice.