rabovat
/[ˈrabovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to pillage, plunder
No etymology recorded for this word.
Forms
- vyrabovatperfective
- rabovatinfinitive
- rabovatiinfinitive
- -noun-from-verb
- rabujifirst-person • indicative • singular
- rabujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- rabujmefirst-person • imperative • plural
- rabuješindicative • second-person • singular
- rabujeteindicative • plural • second-person
- rabujimperative • second-person • singular
- rabujteimperative • plural • second-person
- rabujeindicative • singular • third-person
- rabujíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- rabujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- rabujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- rabujíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:rabovat, rabovati
| I | rabuji |
| we | rabujeme |
| you (sg) | rabuješ |
| you (pl) | rabujete |
| he/she/it | rabuje |
| they | rabují |
I
rabuji
we
rabujeme
you (sg)
rabuješ
you (pl)
rabujete
he/she/it
rabuje
they
rabují