rýt
/[ˈriːt]/
Czechverb
Definitions
- 1.to dig (with a spade)
- 2.to engrave
Forms
- rýtinfinitive
- rýtiinfinitive
- -noun-from-verb
- ryjifirst-person • indicative • singular
- ryjucolloquial • first-person • indicative • singular
- ryjemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- ryjmefirst-person • imperative • plural
- ryješindicative • second-person • singular
- ryjeteindicative • plural • second-person
- ryjimperative • second-person • singular
- ryjteimperative • plural • second-person
- ryjeindicative • singular • third-person
- ryjíindicative • plural • third-person
- ryjoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- ryjemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- ryjícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- ryjíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:rýt, rýti
| I | ryji, ryju |
| we | ryjeme |
| you (sg) | ryješ |
| you (pl) | ryjete |
| he/she/it | ryje |
| they | ryjí, ryjou |
I
ryji, ryju
we
ryjeme
you (sg)
ryješ
you (pl)
ryjete
he/she/it
ryje
they
ryjí, ryjou