probouzet
/[ˈprobou̯zɛt]/
Czechverb
Definitions
- 1.to arouse, to wake (sb) up
- 2.to be waking up
Forms
- probouzetiinfinitive
- probouzenínoun-from-verb
- probuditperfective
- probouzetinfinitive
- probouzímfirst-person • indicative • singular
- probouzímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- probouzejmefirst-person • imperative • plural
- probouzíšindicative • second-person • singular
- probouzíteindicative • plural • second-person
- probouzejimperative • second-person • singular
- probouzejteimperative • plural • second-person
- probouzíindicative • singular • third-person
- probouzejíindicative • plural • third-person
- probouzíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- probouzejemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- probouzejícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- probouzejíceplural • present
- -past • plural
- probuzovatalternative
Conjugation
Infinitive:probouzeti, probouzet
| I | probouzím |
| we | probouzíme |
| you (sg) | probouzíš |
| you (pl) | probouzíte |
| he/she/it | probouzí |
| they | probouzejí, probouzí |
I
probouzím
we
probouzíme
you (sg)
probouzíš
you (pl)
probouzíte
he/she/it
probouzí
they
probouzejí, probouzí
Full conjugation of probouzet →