nutit
/[ˈnucɪt]/
Czechverb
Definitions
- 1.to force
Synonyms & related words
Etymology
Inherited from Proto-Slavic *nǫtiti.
Forms
- donutitperfective
- přinutitperfective
- nutitinfinitive
- nutitiinfinitive
- -noun-from-verb
- nutímfirst-person • indicative • singular
- nutímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- nuťmefirst-person • imperative • plural
- nutíšindicative • second-person • singular
- nutíteindicative • plural • second-person
- nuťimperative • second-person • singular
- nuťteimperative • plural • second-person
- nutíindicative • singular • third-person
- nutíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- nutěmasculine • present • singular
- nutivmasculine • past • singular
- nutícfeminine • neuter • present • singular
- nutivšifeminine • neuter • past • singular
- nutíceplural • present
- nutivšepast • plural
Conjugation
Infinitive:nutit, nutiti
| I | nutím |
| we | nutíme |
| you (sg) | nutíš |
| you (pl) | nutíte |
| he/she/it | nutí |
| they | nutí |
I
nutím
we
nutíme
you (sg)
nutíš
you (pl)
nutíte
he/she/it
nutí
they
nutí