nadnášet
/[ˈnadnaːʃɛt]/
Czechverb
Definitions
- 1.imperfective of nadnést
Forms
- nadnášetinfinitive
- nadnášetiinfinitive
- nadnášenínoun-from-verb
- nadnášímfirst-person • indicative • singular
- nadnášímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- nadnášejmefirst-person • imperative • plural
- nadnášíšindicative • second-person • singular
- nadnášíteindicative • plural • second-person
- nadnášejimperative • second-person • singular
- nadnášejteimperative • plural • second-person
- nadnášíindicative • singular • third-person
- nadnášejíindicative • plural • third-person
- nadnášíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- nadnášejemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- nadnášejícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- nadnášejíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:nadnášet, nadnášeti
| I | nadnáším |
| we | nadnášíme |
| you (sg) | nadnášíš |
| you (pl) | nadnášíte |
| he/she/it | nadnáší |
| they | nadnášejí, nadnáší |
I
nadnáším
we
nadnášíme
you (sg)
nadnášíš
you (pl)
nadnášíte
he/she/it
nadnáší
they
nadnášejí, nadnáší
Full conjugation of nadnášet →