machrovat
/[ˈmaxrovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to brag
Etymology
From German Macher + -ovat.
Forms
- machrovatinfinitive
- machrovatiinfinitive
- machrovánínoun-from-verb
- machrujifirst-person • indicative • singular
- machrujucolloquial • first-person • indicative • singular
- machrujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- machrujmefirst-person • imperative • plural
- machruješindicative • second-person • singular
- machrujeteindicative • plural • second-person
- machrujimperative • second-person • singular
- machrujteimperative • plural • second-person
- machrujeindicative • singular • third-person
- machrujíindicative • plural • third-person
- machrujoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- machrujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- machrujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- machrujíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:machrovat, machrovati
| I | machruji, machruju |
| we | machrujeme |
| you (sg) | machruješ |
| you (pl) | machrujete |
| he/she/it | machruje |
| they | machrují, machrujou |
I
machruji, machruju
we
machrujeme
you (sg)
machruješ
you (pl)
machrujete
he/she/it
machruje
they
machrují, machrujou
Full conjugation of machrovat →