lámat
/[ˈlaːmat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to break
Forms
- polámatperfective
- ulomitperfective
- zlomitperfective
- lámatinfinitive
- lámatiinfinitive
- -noun-from-verb
- lámufirst-person • indicative • singular
- lámemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- lammefirst-person • imperative • plural
- lámejmefirst-person • imperative • plural
- lámešindicative • second-person • singular
- lámeteindicative • plural • second-person
- lamimperative • second-person • singular
- lámejimperative • second-person • singular
- lamteimperative • plural • second-person
- lámejteimperative • plural • second-person
- lámeindicative • singular • third-person
- lámouindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- lámajemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- lámajícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- lámajíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:lámat, lámati
| I | lámu |
| we | lámeme |
| you (sg) | lámeš |
| you (pl) | lámete |
| he/she/it | láme |
| they | lámou |
I
lámu
we
lámeme
you (sg)
lámeš
you (pl)
lámete
he/she/it
láme
they
lámou