kamenět
/[ˈkamɛɲɛt]/
Czechverb
Definitions
- 1.to turn into stone
Etymology
From kámen + -ět.
Forms
- zkamenětperfective
- kamenětinfinitive
- kamenětiinfinitive
- kameněnínoun-from-verb
- kamenímfirst-person • indicative • singular
- kamenímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- kameňmefirst-person • imperative • plural
- kamenějmefirst-person • imperative • plural
- kameníšindicative • second-person • singular
- kameníteindicative • plural • second-person
- kameňimperative • second-person • singular
- kamenějimperative • second-person • singular
- kameňteimperative • plural • second-person
- kamenějteimperative • plural • second-person
- kameníindicative • singular • third-person
- kamenějíindicative • plural • third-person
- kameníindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- kamenějemasculine • present • singular
- kameněmasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- kamenějícfeminine • neuter • present • singular
- kamenícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- kamenějíceplural • present
- kameníceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:kamenět, kameněti
| I | kamením |
| we | kameníme |
| you (sg) | kameníš |
| you (pl) | kameníte |
| he/she/it | kamení |
| they | kamenějí, kamení |
I
kamením
we
kameníme
you (sg)
kameníš
you (pl)
kameníte
he/she/it
kamení
they
kamenějí, kamení