cvičit
/[ˈt͡svɪt͡ʃɪt]/
Czechverb
Definitions
- 1.to exercise (to perform activities to develop skills)
Forms
- zacvičitperfective
- vycvičitperfective
- cvičitinfinitive
- cvičitiinfinitive
- cvičenínoun-from-verb
- cvičímfirst-person • indicative • singular
- cvičímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- cvičmefirst-person • imperative • plural
- cvičíšindicative • second-person • singular
- cvičíteindicative • plural • second-person
- cvičimperative • second-person • singular
- cvičteimperative • plural • second-person
- cvičíindicative • singular • third-person
- cvičíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- cvičemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- cvičícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- cvičíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:cvičit, cvičiti
| I | cvičím |
| we | cvičíme |
| you (sg) | cvičíš |
| you (pl) | cvičíte |
| he/she/it | cvičí |
| they | cvičí |
I
cvičím
we
cvičíme
you (sg)
cvičíš
you (pl)
cvičíte
he/she/it
cvičí
they
cvičí