cloumat
/[ˈt͡slou̯mat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to rattle, to shake
Synonyms & related words
Synonyms
No etymology recorded for this word.
Forms
- cloumatinfinitive
- cloumatiinfinitive
- -noun-from-verb
- cloumámfirst-person • indicative • singular
- cloumámefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- cloumejmefirst-person • imperative • plural
- cloumášindicative • second-person • singular
- cloumáteindicative • plural • second-person
- cloumejimperative • second-person • singular
- cloumejteimperative • plural • second-person
- cloumáindicative • singular • third-person
- cloumajíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- -masculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- -feminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- -plural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:cloumat, cloumati
| I | cloumám |
| we | cloumáme |
| you (sg) | cloumáš |
| you (pl) | cloumáte |
| he/she/it | cloumá |
| they | cloumají |
I
cloumám
we
cloumáme
you (sg)
cloumáš
you (pl)
cloumáte
he/she/it
cloumá
they
cloumají