chcát
/[ˈxt͡saːt]/
Czechverb
Definitions
- 1.to piss (to urinate)
- 2.to rain
Forms
- chcátinfinitive
- chcátiinfinitive
- -noun-from-verb
- chčijifirst-person • indicative • singular
- chčijucolloquial • first-person • indicative • singular
- chčijemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- chčijmefirst-person • imperative • plural
- chčiješindicative • second-person • singular
- chčijeteindicative • plural • second-person
- chčijimperative • second-person • singular
- chčijteimperative • plural • second-person
- chčijeindicative • singular • third-person
- chčijíindicative • plural • third-person
- chčijoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- chčijemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- chčijícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- chčijíceplural • present
- -past • plural
- scátalternative
Conjugation
Infinitive:chcát, chcáti
| I | chčiji, chčiju |
| we | chčijeme |
| you (sg) | chčiješ |
| you (pl) | chčijete |
| he/she/it | chčije |
| they | chčijí, chčijou |
I
chčiji, chčiju
we
chčijeme
you (sg)
chčiješ
you (pl)
chčijete
he/she/it
chčije
they
chčijí, chčijou