brumlat
/[ˈbrumlat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to thrum
- 2.to mutter
- 3.to mutter to oneself
Forms
- brumlatinfinitive
- brumlatiinfinitive
- brumlánínoun-from-verb
- brumlámfirst-person • indicative • singular
- brumlámefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- brumlejmefirst-person • imperative • plural
- brumlášindicative • second-person • singular
- brumláteindicative • plural • second-person
- brumlejimperative • second-person • singular
- brumlejteimperative • plural • second-person
- brumláindicative • singular • third-person
- brumlajíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- brumlajemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- brumlajícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- brumlajíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:brumlat, brumlati
| I | brumlám |
| we | brumláme |
| you (sg) | brumláš |
| you (pl) | brumláte |
| he/she/it | brumlá |
| they | brumlají |
I
brumlám
we
brumláme
you (sg)
brumláš
you (pl)
brumláte
he/she/it
brumlá
they
brumlají